Drumeție de vară spre Lacul Zănoaga

În acest articol vă prezentăm:

• Câteva motive pentru a vizita Munții Retezat;
• Locurile de campare/cazare din Parcul Național Retezat;
• Un traseu de peste 30 km, dus-întors, cu plecare din Poiana Cârnic;
• Superlativele lacurilor glaciare întâlnite pe traseu;

Peisaj din Munții Retezat.

Munții Retezat

Munții Retezat reprezintă o adevărată bijuterie a naturii, o destinație de vis pentru iubitorii de drumeții și natură. Cu peisaje spectaculoase și o biodiversitate impresionantă, acești munți sunt un loc de neuitat pentru oricine îi vizitează.

Farmecul Retezatului.

Expresivitate glaciară unică: Retezatul se mândrește cu cel mai expresiv relief glaciar din România. Văile sale glaciare lungi și abrupte, modelate de ghețari de-a lungul mileniilor, oferă priveliști care taie răsuflarea și trasee de drumeție de neuitat.

Efectul gelifracției periglaciare.

Lacuri glaciare de excepție: Cu cea mai mare densitate de lacuri glaciare din România, Munții Retezat sunt un adevărat paradis acvatic. Printre acestea se numără cel mai întins lac glaciar, Bucura, și cel mai adânc, Zănoaga. Fiecare lac reflectă cerul albastru și munții înconjurători, creând imagini de o frumusețe rară.

Lacul Tăul Porții, unul dintre cele mai fotegenice lacuri glaciare din Munții Retezat.

Biodiversitate și natură protejată: Parcul Național Retezat, parte integrantă a acestor munți, este unul dintre cele mai vechi și mai valoroase parcuri naționale din România. Aici, flora și fauna sunt protejate cu strictețe, permițând vizitatorilor să descopere specii rare și peisaje intacte. Turiștii pot întâlni capre negre, marmote și urși, precum și o diversitate de plante alpine.

Aspect al vegetației din Munții Retezat.

Marmota, un monah al Munților Retezat.

Trasee de drumeție pentru toate nivelurile: Munții Retezat oferă trasee variate, de la plimbări ușoare până la ascensiuni dificile. Fie că ești un drumeț experimentat sau un iubitor de natură începător, Retezatul are ceva de oferit pentru toată lumea. Drumul spre Lacul Zănoaga sau vârful Peleaga sunt doar câteva dintre rutele care îți vor testa abilitățile și îți vor răsplăti efortul cu peisaje de neuitat.

Farmecul potecilor din Munții Retezat.

Superlative geografice

Cele mai adânci lacuri glaciare din România sunt: Zănoaga (29 m), Tăul Negru (24,8 m);

Cele mai întinse lacuri glaciare din România sunt: Bucura (9,02 ha), Zănoaga (6,66 ha). Tăul Negru ocupă poziția a patra, cu 4,6 ha, după Lacul Bâlea.

Complexul glaciar Bucura cuprinde 10 lacuri glaciare permanente și semipermanente.

Lacul Bucura – este cel mai întins lac glaciar din România, cu o suprafață de aproape 9 hectare și o adâncime de peste 15 m. Este situat în centru complexului glaciar Bucura, la o altitudine de 2040 m. Pe malul său se află Refugiul Salvamont Bucura. La el se poate ajunge în principal  pe marcajul turistic Bandă Albastră.

Lacul Bucura văzut dinspre Curmătura Bucurei.

Lacul Zănoaga – este cel mai adânc lac glaciar din România și al doilea cel mai întins după Bucura. Are o adâncime 29 m și o suprafață de 6,6 hectare, fiind situat la altitudinea de 1997 m, în partea de vest a Munților Retezat. Pe malul său se află Refugiul Zănoaga. La el se poate ajunge pe marcajul Cruce Albastră de la Lacul Gura Apelor sau pe marcajul Triunghi Roșu de pe Râul Mare.

Lacul Zănoaga.

Tăul Negru – este al doilea cel mai adânc lac glaciar din România, cu adâncimea de 24,8 m, fiind situat în Rezervația Științifică Gemenele, la altitudinea de 2005 m. Nu se poate ajunge la el, accesul în rezervația științifică fiind restricționat.

Tăul Negru din Rezervația Științifică Gemenele.

Campare: În Parcul Național Retezat camparea este permisă în următoarele zone: Râușor, Pietrele, Bucura, Poiana Pelegii, Zănoaga, Stâna de Râu, Buta, Drăgșanu, Stănuleți.   

Fosta Cabană Pietrele și locul de campare de la ea.

Locul de campare de la Refugiul Salvamont Stâna de Râu.

Cabane: Cabana Buta (1580 m), Cabana Gențiana (1670 m), Cabana Pietrele (1480 m), Cabanele/pensiunile din Complexul Turistic Râușor (1400 m).

Cabana Gențiana.

Cabana Stânișoara de la Complexul turistic Pietrele.

Fosta Cabană Pietrele.

Stațiunea Râușor.

Refugii: Refugiul Salvamont Poiana Pelegii (1633 m), Refugiul Salvamont Bucura (2041 m), Refugiul APNR Zănoaga (1997 m), Refugiul Condor (1780 m), Refugiul Salvamont Stâna de Râu (1563 m), Refugiul APNR Stănuleți (1100 m), Refugiul Salvamont Buta (1580 m).

Refugiul Salvamont Stâna de Râu

Refugiul Salvamont Bucura.

Refugiul Salvamont Poiana Pelegii.

Refugiul Zănoaga.

Refugiul Condor de pe Valea Ștevia.

Traseul: Cârnic – Curmătura Bucurei – Șaua Judelui – Lacul Zănoaga și întoarcere pe la Lacurile Înșirate.

Cârnic – Cabana Gențiana: distanță: 5,2 km; durată: cca 1:30 – 2:00h

De la complexul de cabane Cârnic (1150 m), urmând drumul pietruit, vom întâlni un indicator spre stânga - abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 min). De-aici, traseul urcă o pantă pietroasă prin pădure și după aproximativ 0:45-1:00 h ajungem la „Curba Soacrei” (la 3,3 km; distanță de Cârnic și la altitudinea de 1380 m), locul unde părăsim drumul pietros marcat cu Bandă Albastră și traversăm cele două punți de peste apa Stânișoarei.

Punctul de pornire de la Poiana Cârnic.

Confluența Pârâul Lolaia - Valea Rea.

Bifurcația turistică de la Curba Soacrei.

De aici ne încadrăm pe marcajul Triunghi Albastru, scurtătura spre Cabana Gențiana. Trecem pe la Cascada Maria Magdalena, care ne îndeamnă la popas în locul amenajat cu masă și băncuțe. Urcăm în continuare, iar după 10 minute poteca noastră se unește din nou cu poteca marcată cu Bandă Albastră, pe care am abandonat-o la Curba Soacrei. După o jumătate de oră ajungem la Cabana Gențiana, unde ne putem reface rezerva de apă sau putem bea un ceai cald.

Popasul de la Cascada Maria Magdalena.

Cascada Maria Magdalena.

Bifurcația Bandă Albastră - Triunghi Albastru

Cabana Gențiana.

Gențiana – Curmătura Bucurei: distanță: 4 km; durată: cca 1:30 – 2:00h

Mai sus de cabana Gențiana poteca iese din zona pădurii de conifere în zona subalpină cu jneapăn. Traversăm Pârâul Pietrele de pe malul vestic pe cel estic pe un podeț situat în apropiere de Cascada Pietrele și trecem pe lângă crucea lui Cuxi, amplasată pe o stâncă din stânga potecii, ascunsă de jnepeni. La aproximativ o oră de la plecarea de la Cabana Gențiana ajungem în locul numit Bordul Tomii. Aici admirăm cele două blocuri eratice uriașe și traversăm din nou Pârâul Pietrele pe Malul vestic.

Podețul peste Pârâul Pietrele.

Bordu Tomii.

Trecerea peste Pârâul Pietrele de la Bordu Tomii.

De aici urcăm prin golul alpin, traversând succesiv de pe stânga pe dreapta firicelului de apă de încă trei ori. Pe nesimțite urcăm și micul prag glaciar care ne separă de Lacul Pietrele și admirăm reflexiile sale cu Vârful Bucura II. De la lac poteca traversează emisarul care se scurge din lac pe malul estic și urcă paralel cu un val de rocă al Ghețarului de pietre Pietrele. După aproximativ 1-1:30h de urcare de la lac ajungem în Curmătura Bucurei (2206 m), loc de belvedere spre Complexul glaciar Pietrele, spre cel al Bucurei, dar și spre Retezatul Mic.

Lacul Pietrele.

Curmătura Bucurei – Șaua Judele: distanță: 3 km; durată: cca 1:15 - 1:30h

Începem coborârea spre Lacul Bucura, dar înainte de a ajunge pe malul său găsim marcajul Bandă Galbenă (Lacul Bucura - Poarta Bucurei – Vf. Retezat) pe care cotim la dreapta. Poteca urcă aproximativ 120 m diferență de nivel până în căldărușa Lacului Tăul Porții, un lac de o frumusețe aparte prin reflexiile pe care le oferă cu Turnul Porții și Vf. Judele. De la Tăul Porții părăsim marcajul Bandă Galbenă și intrăm pe marcajul Punct Roșu, care coboară abrupt până la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu (Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Lacul Bucura), pe care vom merge în continuare până la Lacul Zănoaga. De la intersecția de marcaje poteca începe un urcuș susținut, pe lângă Lacul Tăul Agățat, până în Șaua Judelui (2370 m). Este un urcuș de peste 180 m diferență de nivel, care ne poartă printr-o lume magică pe la baza abruptului Vârfului Judele și pe deasupra Ghețarului de pietre Judele.

Valea Pietrele văzută din Curmătura Bucurei.

Lacul Bucura văzut din Curmătura Bucurei.

Lacuri din căldărușa Tăului Porții.

Tăul Porții.

Tăul Porții.

Tăul Agățat și Custura Porții.

Urcarea spre Șaua Judele.

Complexul Bucura văzut din Șaua Judele.

Șaua Judele – Lacul Zănoaga: distanță: 3,6 km; durată: cca 1:15 - 1:30h

Din Șaua Judele începe o porțiune de potecă plăcută, la început pe cumpăna de ape dintre complexele glaciare ale Gemenelor și Judelui, apoi în coborâre ușoară pe sub Vârfurile Bârlea și Șesele Mari. Există câteva puncte de belvedere spre Rezervația Științifică Gemenele, loc în care accesul turistic este strict interzis. Putem admira doar de sus frumusețea misterioasă a Lacului Tăul Negru. Urmează coborârea de peste 250 m altitudine dinspre Vf. Șesele Mari spre Lacul Zănoaga. Aici găsim Refugiul turistic Zănoaga, unde putem face un popas mai lung, pentru a ne reface forțele, necesare drumului de întoarcere.

Tăul Judele.

Vedere spre Vf. Șesele.

Vedere de pe poteca Triunghi Roșu  spre Vf. Piatra Iorgovanului și Vf. Stănuleții Mari.

Tăul Negru văzut de pe poteca Triunghi Roșu.

Lacul Zănoaga.

Lacul Zănoaga și Munții Godeanu cu Vf. Gugu.

Refugiul și Lacul Zănoaga.

Lacul Zănoaga – Lacul Bucura: distanță: 5,7 km; durată: cca 2:00h

Întoarcerea o facem pe același traseu, cu excepția segmentului de după intersecția Triunghi Roșu - Punct Roșu (sub Lacul Tăul Agățat), de unde nu mai urcăm la Tăul Porții, ci mergem pe poteca comună a celor două marcaje, pe deasupra lacurilor Florica, Viorica și Ana, spre Lacul Bucura.

Lacul Zănoaga.

Vf. și Șaua Judele.

Tăul Iezilor și Tăul Caprelor.

Tăul Agățat.

Lacurile Înșirate.

Lacul Viorica.

Cascada dintre Lacul Florica și Lacul Viorica.

Lacul Bucurelul și Vf. Custura Bucurei.

Lacul Bucura: distanță: 10,6 km; durată: cca 3:30 – 4:00h

De la Lacul Bucura intrăm din nou pe marcajul Bandă Albastră spre Poiana Cârnic, urmând traseul în ordinea inversă a descrierii.

Lacul Bucurelul și Vf. Custura Bucurei.

Lacul Bucura.

Coborârea din Curmătura Bucurei spre Valea Pietrele.

Valea Pietrele.

Cascadă pe Valea Pietrele.

Memorialul Cuxi.

Cabana Gențiana.

Coborârea spre Poiana Cârnic.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de primăvară, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.