Drumeție de toamnă Spre Vârful Ciortea și Lacul Avrig

Toamnele blânde ale Făgărașului

Sunt toamne și toamne, dar cele din zonele montane înalte par desprinse dintr-o lume aparte. Acolo, anotimpul acesta al trecerii îmbracă forme schimbătoare: uneori se preschimbă într-o iarnă timpurie, cu vânturi reci și zăpezi timpurii ce se aștern tăcute peste creste, iar alteori își arată chipul blând și luminos, într-o toamnă adevărată, plină de culoare și tihnă. Pe pajiștile aurii, lumina se topește încet în albastrul adânc al lacurilor, iar împreună dau naștere unui spectacol de nuanțe complementare, calde și reci totodată — o simfonie a culorilor și liniștii, care face muntele să pară suspendat între vară și iarnă, între real și vis.

Lacul Avrig.

Vă invităm, așadar, să porniți alături de noi pe cărările toamnelor blânde ale Făgărașului, acolo unde muntele respiră în culori și tăcerea are miros de brumă și de lumină.

Lacul Scărișoara.

Munții Făgărașului

Munții Făgărașului, parte a Carpaților Meridionali, adevărați „Alpi ai Transilvaniei”, se remarcă prin peisajele sălbatice și altitudinile impresionante. Acești munți dețin mai multe recorduri în cadrul Carpaților românești: găzduiesc cel mai înalt vârf al țării, Moldoveanu (2.544 m), cele mai multe vârfuri de peste 2.500 m, cea mai lungă creastă alpină continuă, dar și cele mai multe lacuri glaciare și custuri glaciare. Pe lângă toate acestea, ei sunt traversați de cea mai spectaculoasă șosea alpină — Transfăgărășanul. Făgărașii rămân, astfel, un adevărat paradis pentru drumeți, alpiniști și iubitorii de natură pură — iar toamna le adaugă o lumină aparte, chemându-te să pornești pe cărările lor, printre culori calde și liniște.

O iarnă timpurie de octombrie.

Sau o toamnă de octombrie blând.

Circuit: Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – Culmea Scărișoara - Vârful Ciortea – Lacul Avrig – Cabana Bârcaciu – Poiana Neamțului

Caseta Tehnică:

• Dificultate: dificil
• Distanță: 25,8 km
• Durată: 11–13 ore
• Urcare totală: 2.030 m
• Surse de apă: Cabana Bârcaciu, Lacul Avrig

Cabana Bârcaciu - loc de popas pe traseu.

Patru motive ca să parcurgi acest traseu:

• Urcare pe vârfuri spectaculoase: Ciortea și Gârbova, cu priveliști ce îți taie respirația.
• Lacuri pitorești: Lacul Scărișoara și Lacul Avrig, cu reflexii superbe în apele lor cristaline.
• Relief glaciar impresionant: Căldările Avrigului și Circul Grohotișu, evocând forțele erozive ale trecutului.
• Panorame asupra masivelor îndepărtate: Negoiu, Lespezi, Cozia, Buila-Vânturarița, Parâng, Retezat, Cindrel și multe altele.

Vârful Ciortea - punctul cel mai înalt al traseului.

Lacul Scărișoara - surpriza plăcuta a drumeției.

Accesul spre Poiana Neamțului

Distanța dintre Avrig și Pensiunea Poiana Neamțului este de 14 km, dintre care 10 km sunt asfaltați, iar ultimii 4 km sunt drum forestier în stare bună, accesibil oricărui tip de autoturism. Pensiunea, situată la 706 m altitudine, își are originea într-o construcție ridicată în 1906, utilizată de soldații care păzeau granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României. Denumirea „Poiana Neamțului” provine de la un localnic, Neamțu Ion, care s-a ocupat de vechea clădire.

Pensiunea Poiana Neamțului.

Poiana Neamțului (706 m) – Bârcaciu (1550 m).

Traseul dintre Poiana Neamțului și Cabana Bârcaciu implică o ascensiune de 844 m diferență de nivel.

Urcarea pe drumul forestier.

Traseul începe din parcarea aflată lângă Pensiunea Poiana Neamțului, urmând inițial drumul forestier pe o distanță de aproximativ 1,6 km. După ce traversezi puntea peste Pârâul Comănesei, poteca se înclină mai pronunțat și urcă în serpentine către Culmea Bârcaciu.

Intrarea pe poteca turistică.

Odată ajuns pe culmea împădurită, panta se domolește pentru scurt timp, apoi devine treptat mai accentuată pe măsură ce te apropii de zona superioară, unde întâlnește din nou drumul forestier care duce la Cabana Bârcaciu. La această intersecție, un indicator turistic arată că mai sunt aproximativ 30 de minute până la cabană. Poteca străbate aici o zonă mai deschisă, oferind panorame spectaculoase asupra Depresiunii Transilvaniei și asupra vârfurilor Capul Surului și Budislavu. În cele din urmă, traseul se deschide în Poiana Bârcaciu, unde, în centrul acesteia, se află Cabana Bârcaciu.

Pe Culmea Bârcaciu.

Vedere de pe traseu spre Transilvania.

Cabana Bârcaciu.

Apus după Munții Cindrel, văzut de la Cabana Bârcaciu.

Cabana Bârcaciu (1550 m) – Culmea Scărișoara (1920 m).

De la Cabana Bârcaciu, traseul continuă cu o urcare moderată spre sud, până la un stâlp indicator care marchează ramificația mai multor poteci.

Vedere de la Cabana Bârcaciu.

De aici:

• Cruce Galbenă cotește la stânga, urmând poteca de pe Plaiul Țării – traseu folosit mai ales iarna – și se reunește cu marcajul Cruce Roșie la altitudinea de aproximativ 1800 m, sub Culmea Scărișoara.
• Punct Roșu merge paralel cu Crucea Galbenă până pe Plaiul Țării, de unde se desprinde în direcția Cabanei Negoiu.
• Punct Albastru se desparte spre dreapta, conducând către Lacul Avrig.

Indicatorul de la bifurcație.

Marcajul pe care trebuie să îl urmați este Cruce Roșie, ce urcă abrupt pe fruntea Culmii Scărișoara, până pe platoul superior. Poteca se strecoară prin pădurea de conifere, cu un urcuș tot mai accentuat, câștigând peste 350 m diferență de nivel, pentru a ieși apoi pe platoul larg al culmii, unde terenul devine mai domol.

Urcarea pe fruntea Scărișoarei cu vedere spre Capul Surului.

Culmea Scărișoara impresionează prin peisajul său deschis și spectaculos, sculptat de ghețari și procese nivale, cu mici circuri și lacuri alpine ce pot fi admirate în special vara. Priveliștile asupra crestelor învecinate sunt deosebit de frumoase în orice anotimp, atunci când vremea permite vizibilitate bună.

Panoramă de pe Culmea Scărișoara.

Vârful Negoiu reflectat în Lacul Scărișoara.

Culmea Scărișoara (1920 m) – Curmătura de vest a Gârbovei (2149 m).

Traseul urmează Culmea Scărișoara în direcția Piciorului Vârfului Scărișoara, pe care îl va părăsi treptat, pentru o lungă traversarea spre dreapta, pe sub Vârful Scara, până în Șaua Scărița sau Curmătura de est a Gârbovei, unde se întâlnește marcajul Bandă Roșie, a crestei principale a Munților Făgărașului.

Lacul Scărișoara și Vârful Scara.

Se continuă pe Bandă Roșie, spre vest, pe sub versantul sudic al Vârfului Gârbova, până în Curmătura de vest a Gârbovei, în dreptul unui stâlp turistic.

Vârful Ciortea văzut de la Lacul Scărișoara.

Lacul Scărișoara văzut din aer. Foto: Cosmin Aldea.

Spre Circurile Avrigului.

Spre Circurile Avrigului cu vechii lor ghețari. IA.

Traversarea pe sub Vârful Scara.

Șaua Estică a Gârbovei.

De pe Vârful Gârbova spre Vârful Ciortea.

Șaua Vestică a Gârbovei.

Curmătura de vest a Gârbovei (2149 m) – Vârful Ciortea - Retur

De la stâlpul din Curmătura de vest a Gârbovei se părăsește marcajul Bandă Roșie, pe care vom coborî puțin mai târziu spre Lacul Avrig, și se urcă direct spre Vârful Ciortea, urmând marcajul Cruce Roșie. Urcarea este scurtă dar susținută, cu o diferență pozitivă de altitudine de 270 de metri. De pe întreg sectorul de urcare și de pe Vârful Ciortea se deschid perspective memorabile spre estul Munților Făgărașului, dar și spre Căldarea și Lacul Avrig. Coborârea se face pe același traseul, până în Curmătura de vest a Gârbovei.

Indicatorul turistic din Șaua Vestică a Gârbovei.

Vedere spre vârfurile Negoiu-Lespezi.

Lacul Avrig.

Urcarea finală pe Vf. Ciortea.

Vârful Ciortea.

Circul Grohotișu.

Circul Grohotișu cu ghețarul IA.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Munții Iezer.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Munții Cozia.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Vârful Negoiu.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Munții Parâng.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Munții Retezat.

Vedere de pe Vf. Ciortea spre Munții Cindrel și Munții Șureanu.

Urmează coborârea spre Lacul Avrig.

Curmătura de vest a Gârbovei – Lacul Avrig – Cabana Bârcaciu – Poiana Neamțului

Din Curmătura de vest a Gârbovei, poteca Punct Albastru coboară pe sub versantul nordic al Vârfului Ciortea, traseul fiind pe alocuri expus şi dificil.

Din Șaua de Vest a Gârbovei spre Lacul Avrig.

În circa 20-25 de minute se ajunge la stâlpul turistic de pe malul Lacului Avrig, acolo unde, spre nord, peste pragurile abrupte ale căldărilor glaciare ale Avrigului.

Lacul Avrig cu reflexia vârfurilor Scara și Gârbova.

Lacul Avrig văzut din aer. Foto: Cosmin Aldea.

Lacul Avrig.

Este un traseu destul de solicitant atât la coborâre cât și la urcare. Până la Cabana Bârcaciu se coboară circa 800 de metri diferență de altitudine și se urcă peste 200 m. De la Lacul Avrig poteca coboară pe sub versantul estic al Vârfului Vârtopul Roșu, se traversează firul izvorului de lângă lac și se depășesc două praguri glaciare abrupte. Ulterior, traseul trece peste firul Pârâului Avrig, aproape de Stâna Avrigel, și apoi traversează firul Pârâului Avrigel, urmând un traseu ce alternează între mersul pe curbă de nivel și scurte urcușuri susținute, până la stâlpul turistic aflat la sud de Cabana Bârcaciu.

Coborârea prin Circurile Avrigului.

Crucea din Valea Avrigului.

Urcarea spre Cabana Bârcaciu.

Indicatorul de la sud de Cabana Bârcaciu.

De la Cabana Bârcaciu, traseul continuă pe drumul clasic marcat cu Cruce Roșie, coborând spre Poiana Neamțului, aproximativ încă 1:30 – 2 h.

Indicator turistic la nord de Cabana Bârcaciu.

Coborârea spre Poiana Neamțului pe poteca turistică.

Coborârea spre Poiana Neamțului pe drumul forestier.

Salamandra.

Parcarea de la Poiana Neamțului.

Sperăm că acest articol ți-a fost pe plac și ți-a trezit dorința de a explora natura. Te invităm să parcurgi personal poteca spre Vârful Ciortea și Lacul Avrig, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.