Drumeție de toamnă în inima Retezatului

Retezatul toamna

Munții Retezat, cununa cu turcoaze a Carpaților, sunt în octombrie mai blânzi și mai plăcuți ca niciodată; complementaritatea culorilor, razele blânde, lipsa forfotei din sezonul estival îți asigură bucuria de a sorbi peisajul în tihnă. Albastrul lacurilor și arămiul pajiștilor, suprapuse de auriul solar sunt un balsam pentru retină și suflet.

Colierul de turcoaze al complexului Bucura.

Două peruzele: lacurile Ana și Bucura.

Circuit: Lunca Berhina – Crucea Trăsnitului – Lacul Bucura – Poiana Pelegii – Lunca Berhina

De ce să parcurgem acest traseu:

• pentru ca să vezi valea celui mai lung ghețar carpatic, Lăpușnicul Mare;
• pentru a te bucura de cea mai spectaculoasă panoramă asupra versanților nordici ai Retezatului Mic și ai Muntelui Borăscu;
• pentru ca să savurezi imaginea Lacul Slăvei, una dintre peruzelele Retezatului;
• pentru a da o tură pe malurile celui mai întins lac glaciar din Carpații românești, Lacul Bucura;
• pentru a cunoaște o zonă mai puțin umblată de către majoritatea turiștilor.

Valea Lăpușnicului Mare văzut de pe Vf. Stănuleții Mari, Retezatul Mic.

Zona Galbena - Borăscu văzută de la Crucea Trăsnitului.

Lacul Slăveiu, o nestemată a Retezatului.

Lacul Bucura.

Aceasta este povestea unei drumeții care ne poartă pașii din misterioasa lume a văii Lăpușnicul Mare, peste Culmea Slăveiul, spre cel mai mare lac de obârșie al acesteia, Bucura. Drumul de  întoarcere ne prilejuiește coborârea prin locul în care ghețarul Bucurei alimenta această cea mai lungă vale glaciară din Carpați, ne referim desigur la Poiana Pelegii, acolo unde Gura Bucurei se deschide spre Lăpușnicul Mare. Vom urma apoi drumul forestier  trasat pe vechiul curs al acelui „fluviu de gheață”, spre zona sa de ablație și vom închide circuitul în Lunca Berhina. Am împărțit drumeția în trei etape:

Panoramă cu Complexul Bucura văzut de pe Culmea Slăveiu.

Lunca Berhina - Crucea Trăsnitului - Lacul Bucura

Date tehnice: este un traseu cu un grad mediu de dificultate, cu o lungime de cca 10 km, o urcare de puțin peste 1200 m și o coborâre de aproximativ 400 m. Are o durată de parcurs estimată, în funcție de ritmul de mers, între 4-6 ore. Marcajul traseului este Punct Galben.

Lunca Berhina văzută din Retezatul Mic.

Descriere

Locul de debut al traseului este Lunca Berhina, aflată la altitudinea de 1230 m, acolo unde apele pâraielor Berhina (Galbena) și Paltina,  care coboară din căldările Munților Godeanu, se varsă în Lăpușnicul Mare. Un loc plin de farmec, ales drept cadru natural pentru scenele unui film artistic coreean, care tocmai se filmau la momentul drumeției noastre. Stâlpul de la începutul traseului ne oferă un timp intermediar până la Crucea Trăsnitului, de 2:30-3h. Părăsim drumul forestier  în dreptul stâlpului și începem urcușul prin pădurea de molid, pe Culmea Slăveiu.

Lunca Berhina, punctul de start al drumeției noastre.

Primul indicator al traseului, Punct Galben.

Urcarea pe Piciorul Slăveiu.

Roadele toamnei.

După aproximativ o oră ajungem într-o poiană largă, cu splendide perspective spre  abrupturile nordice ale Munților Godeanu (Muntele Borăscu) și Retezatul Mic, dar și spre Lacul Gura Apelor. Traversăm poiana în sens ascendent, ghidați de un stâlp turistic, și intrăm într-o zonă cu vegetație de jneapăn. Urmăm poteca, printre tufișurile de jnepeni, pe marginea unui amfiteatru natural, cu frumoase vederi spre Valea Lăpușnicului.

Zona Iezerelor Berhinei (Godeanu) văzută din poiana de pe Piciorul Slăvei.

Detaliu cu Zona Iezerelor Berhinei (Munții Godeanu).

Vf. Piatra Iorgoveanului și Stănuleții Mari văzute de pe Piciorul Slăvei.

Poiana de pe Piciorul Slăvei văzută de pe Vf. Stănuleții Mari.

Vf. Borăscu Mic văzut de pe Piciorul Slăvei.

Lacul Gura Apelor văzut de pe Piciorul Slăvei.

Vf. Custura văzut de pe Piciorul Slăvei.

Platforma de eroziune de la Crucea Trăsnitului, cu vârfurile La Clince și Slăveiu în fundal.

Vf. Albele din Retezatul Mic văzut de pe Piciorul Slăvei.

Vf. Piatra Iorgovanului și Stănuleții Mari văzute de pe Piciorul Slăvei.

Platforma de eroziune Drăgșanu din Retezatul Mic.

Vf. Paltina văzut de la Crucea Trăsnitului.

După aproximativ două ore de la plecare ieșim în golul alpin din zona platformei de eroziune de la Crucea Trăsnitului. Acestei suprafețe, relativ netede, geomorfologii îi atribuie existența unui ghețar de platou de peste 3 km² (Udrea, 2000).  În apropiere de Crucea Trăsnitului întâlnim vechea potecă Cruce Albastră, care urcă aici dinspre Lacul Zănoaga. Ocolim Vf. La Clince prin partea de vest, pe lângă adăpostul unei stâne și, prin șaua din nordul acestuia, ghidați de câțiva stâlpi de marcaj, coborâm spre mica căldare glaciară a lacului Turcelu. În acest sector, având mereu în față Vf. Custura, traversăm mica căldare și, pe o mică treaptă glaciară de deasupra lacului, intersectăm varianta Cruce Albastră (traseul 21) - ce urcă pe „Cărarea Măgarilor”, dinspre Lacul Zănoaga.

Platforma Borăscu și Vf. Gugu (M. Godanu) văzute de la Crucea Trăsnitului.

Iezerele Berhinei văzute de la Crucea Trăsnitului.

Custura Slăveiului văzută de la Crucea Trăsnitului.

Stâna (Bordeiu) de la Crucea Trăsnitului.

Căldarea Zănoguței văzută de la Crucea Trăsnitului.

Zona Crucea Trăsnitului văzută din Retezatul Mic.

Vf. La Clince (2074 m)

Vf. Custura văzut de lângă Vf. La Clince

Creasta Oslea văzută de lângă Vf. La Clince

Lacul Turcelu cu Retezatul Mic în fundal.

Poteca continuă ascendent spre NE, trece pe deasupra căldării în care se află Lacul Slăveiu, și ajunge în șaua La Pintenul Slăveiului. În partea de NV a acesteia se află Vârful Slăveiu (2342 m). Din această șa avem o perspectivă deosebită asupra complexului glaciar Bucura. Din poteca noastră se desprinde spre stânga o altă potecă, nemarcată oficial, ghidată doar de momâi, care urmează creasta înaltă Slăveiu și ajunge în Șaua Judele. Din șaua La Pintenul Slăveiului coborâm accentuat pe lângă un izvor, printr-o zonă stâncoasă, traversând pârâul Ana, pentru a ajunge în final la Bucura.

Căldarea și Lacul Slăveiu.

Lacul Bucura văzut din Șaua șaua La Pintenul Slăveiului

Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la o scurtă plimbare pe malurile sale, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. Spre est de lac, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, domină Căldarea Berbecilor. Aceasta poartă un nume sugestiv pentru frumoasele spinări de berbeci (roci mutonate sau roci slefuite de ghețari) care pot fi văzute aici.  

Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România.

Lacul și Refugiul Bucura.

Lacul Bucura, cu vârfurile Judele și Bucura în fundal.

Lacul Bucura – Poiana Pelegii

De la Lacul Bucura poteca coboară pe Valea Bucurei aproximativ 440 m, până la Poiana Pelegii și Gura Bucurei, locul de confluență cu pârâul Peleaga și de formare a Văii Lăpușnicului. Timpul estimat până la parcarea de la capătul drumului forestier este de 1-1:30h.

Poteca pleacă din capătul lacului Bucura (lângă refugiu), pe marcajul Bandă Albastră, dublat de marcajul Cruce Roșie (poteca de acces dinspre Complexul Cheile Buţii și Refugiu Salvamont Poiana Pelegii). Poiana Pelegii (1633 m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de campare și de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există un izvor, iar parcarea este la 5 min de zona de corturi.

Indicatorul spre Poiana Pelegii de la Bucura.

Valea Bucura și Șaua Plaiului Mic în fundal.

Poteca printre jnepeni spre Poiana Pelegii.

Refugiul Salvamont Poiana Pelegii.

Parcare Poiana Pelegii – Lunca Berhina

Între parcarea Poiana Pelegii și Lunca Berhina există drum forestier marcat cu Punct Albastru. Este accesibil auto pentru mașini cu garda înaltă, având trei sectoare mai accidentate (cele două serpentine și confluența cu Scocu Drăgșanului). Distanța este de aproximativ 9 km, cu o coborâre de cca 360 m, care se poate parcurge în 2-2:30h. De-a lungul acestui drum forestier putem să ne lăsăm fascinați de cel puțin două povești ale Retezatului.

Puntea de la Gura Bucurei.

Indicator spre Cabana Buta.

Parcarea de lângă Poiana Pelegii.

Drumul forestier de pe Lăpușnicul Mare.

Una dintre ele ține de istoria naturală a celei mai lungi văi glaciare din Carpați. Dacă urmele ghețarului sunt greu de deslușit chiar și pentru un ochi avizat, povestea rămâne. Morenele (blocuri de rocă de diverse dimensiuni smulse, transportate și abandonate de limba de gheață) laterale ale acestei văi, suspendate la 200-300 m pe versanții ei, ne dau o idee despre amploarea și grosimea acestui fluviu de gheață. Morenele frontale, intens dezorganizate de eroziunea fluvială, ne indică deopotrivă lungimea și stadiile de înaintare și de retragere ale ghețarului (18 km în maximul glaciațiunii Riss și cca 9 km în timpul glaciațiunii Wurm).

Valea Lăpușnicul Mare.

Valea Lăpușnicul Mare văzută de pe Vf. Stănuleții Mari (Retezatul Mic).

Valea Lăpușnicului Mare spre Poiana Pelegii, văzută din Retezatul Mic.

Cealaltă poveste a Văii Lăpușnicului Mare ține de istoria exploatării forestiere din Retezat, înainte ca măsurile de protejare ale primului parc național din România să fie cu adevărat aplicate. Cele mai mari exploatări de lemn s-au făcut pe Valea Judele. După ce buștenii erau coborâți pe Lăpușnicul Mare, cu ajutorul cailor, erau transportați în aval prin plutărit. Pentru acesta s-au amenajat stăvilare în trepte. Ele erau umplute cu apă, al cărei nivel se ridica cu 5-6 metri. Când suprafața apei era complet acoperită cu buștenii transportați aici, se deschideau stăvilarele, iar aceasta antrena lemnele, prin ridicarea debitului apei, până la următorul stăvilar. Resturile unor astfel de stăvilare mai pot fi văzute pe Lăpușnicul Mare. Ce altceva mai putem vedea pe Valea Lăpușnicului Mare: Cascada Lăpușnicului Mare, mica cheie La Zăton, Refugiul Stănuleți și frumoasele păduri de conifere.

Valea Lăpușnicul Mare în zona La Zăton.

Valea Lăpușnicul Mare.

O drumeție de toamna în Retezat oferă o experiență memorabilă, cu peisaje uluitoare, culori calde, Soare blând, vreme în general stabilă și liniște. În concluzie este o alegere excelentă pentru a petrece timp de calitate în natură.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de toamnă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii, Daniel Morar.