Culmea Pricopanului - micul Făgăraș de vârstă hercinică

Munții Măcinului - cadru natural remarcabil

Munţii Măcinului ocupă partea nord-vestică a Dobrogei de Nord, sub forma unor culmi paralele cu orientare NV-SE. Măcinul are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu (467 m), dar cu toate acestea, acest areal surprinde prin biodiversitatea sa remarcabilă.

Munţii Măcinului au o importanţă deosebită între munţii noștri, fiind cei mai vechi munţi din țară, rezultat al orogenezei Hercinice. Potenţialul natural de care dispune acest areal a creat premisele creării Parcului Naţional Munţii Măcinului. Aici au fost descoperite numeroaselor vestigii istorice (arheologice), însă ceea ce dă farmecul și originalitate munților Măcin sunt habitatele de interes științific, care conservă vastul tezaur geologic, botanic, ori zoologic. 

Fotografie aerienă Culmea Pricopanului - Dragoș Asaftei, Zbor peste Muntii Romaniei

Climatul acestor munţi a determinat o varietate specifică, cu tipuri ecosistemice pontico-submediteraneene, central-europene şi asiatice, fapt ce conferă Munţilor Măcin atributul de sinteză în miniatură a două continente - Europa şi Asia. (sursa)

Rezervații naturale reprezentative în Dobrogea de Nord

• Rezervația științifică Valea Fagilor, care conservă pădurea de fag dobrogeană, într-o vale îngustă și umedă, la o altitudine de doar 350-400 m, cu fagi care măsoară aproape 1 m în circumferință și 30 m înălțime, unicat în lume la astfel de altitudini mici. (sursa)
• Rezervația Naturală Dealul Bujorului, Pod. Babadag, care conservă bujori (Paeonia Peregrina) considerați vulnerabili și foarte rari, înscriși în Lista Roșie a Plantelor  Superioare din România, ocrotiți de lege. (sursa)

Dealul Bujorului - Romanian Journeys

• Rezervaţia de liliac Fântâna Mare, cu arborete submediteranean (stejar pufos, mojdrean, cărpiniță) și pâlcuri de liliac abundente. O rezervaţie similară se găsește pe Valea Oilor.
• Rezervația științifică Moroianu, situată pe rama vestică a Munților Măcin, sub Vf. Moroianu, cu pajiști uscate reprezentative pentru regiunea biogeografică stepică (stepa de loess Pontic-balcanică și stepa petrofilă endemică) unice în țară.
• Rezervația naturală "Muntele Consul", care alături de poiana "Regele Ferdinand" de la Niculitel, reprezintă primele rezervatii naturale din România (1927). Muntele Consul constituie cel mai reprezentativ peisaj pentru formele de relief vulcanic si carstic din nordul Dobrogei, având un caracter peisagistic unic în țară.

Muntele Consul, iarna - Andrei Raftopol

• Rezervaţia peisagistică "Chervant - Priopcea" - unde coexistă atât pajişti stepice pe substrat calcaros cât şi pe substrat silicios, care sporeşte în ansamblu numărul de specii (biodiversitate variată). (sursa)
• Rezervaţia naturală "Dealul Sarica" - protejează specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea; se remarcă specia pana zburătorului, care se găsește doar aici.
• Rezervaţia naturală "Edirlen", care se remarcă prin prezenţa asociaţiilor endemice pentru Dobrogea, şleau de deal dobrogean cu carpen şi şleau dobrogean de culme cu cărpiniţă şi ghiocel cu frunze îndoite (sursa)

Mare parte din aceste rezervații sunt accesibile pe trasee de drumeție, prezentate în harta turistică MN 24 Munții Măcinului.

Trasee turistice care vizitează rezervațiile Măcinului:

-Bandă Albastră - Traseul turistic Culmea Pricopanului (dinspre localitatea Măcin)

-Cruce Albastră - Traseul tematic Valea Jijilei, care vizitează formațiuni geologice modelate de vânt, vechi de 255-300 mil ani, precum „Armata împietrită" sau „Cetatea Arsă".

-Punct Albastru - Traseul tematic Poveștile Măcinului, cu panouri info despre relieful granitic, arbori și specii de floră extrem de variate, reptile, mamifere și păsări specifice.

-Punct Roșu: Traseul tematic Cozluk, unde peisajul alternează între păduri bogate și poieni de stepă, în care în luna mai își fac apariția bujorii dobrogeni.

-Triunghi Albastru - Traseul tematic spre Vf. Ţuţuiatu (467 m), cel mai înalt din Munţii Măcin. 

-Bandă Albastră - Traseul rezervațiilor Mănăstirea Cocoș și Dealul Sarica, care traversează Dealurile Niculițel cu stejar pufos, pajiști stepizate și stâncării cu specii endemice (iriși, brândușe) sau plantații de viță de vie din Podgoria Sarica Niculițel. 

-Bandă Galbenă - Traseul tematic Valea Vinului, care traversează habitate de silvostepă în care gorunul se asociază cu stejarul pufos și carpenul.

-Bandă Roșie - Traseul tematic Vf. Crapcea, peste piscurile de pe latura sudică a P.N. Măcin

-Bandă Galbenă - care trece pe la ruinele Cetăţii Troesmis (vest), aproape de Dealurile Bujorului (Românesc și Bulgăresc) și pe creasta Chervant - Priopcea.

-Bandă Roșie - Traseul Dealul Consul-Florești, cu acces în primul segment la rezervația naturală Muntele Consul, reprezentativ pentru relieful vulcanic si carstic al Dobrogei.

-Triunghi Albastru - Traseul Celic-Alba, care vizitează două rezervații naturale deosebite la nivel european, prin componentele floristice și faunistice: Edirlen și Carasan Teke. Putem observa viesparul, eretele sur, eretele alb, țestoasa dobrogeană, gușterul, etc (sursa).

Accesibilitate Munții Măcinului:

În partea de vest și sud-vest a parcului, accesul se face de pe DN 22D, între localitățile Măcin și Horia. La nord se află drumul european E87, între localitățile Măcin - Jijila - Luncavița. DJ dintre comunele Horia și Luncavița permite accesul în estul și nord-estul parcului. (sursa)

Geografic, Munţii Măcin se împart în două mari zone reprezentative (sursa):

-Culmea Pricopanului, dominată de stâncării, versanţi abrupţi, ecosisteme stepice;

-Culmea principală, care prezintă în partea nord-vestică un relief înalt și abrupt, în timp ce spre sud și est coboară lin sub forma unor versanţi cu mari bazine hidrografice împădurite.

Culmea Pricopanului - micul Făgăraș de vârstă hercinică

Ion Conea, geograf român, face o prezentare memorabilă despre Culmea Pricopanului scoţând în evidenţă importanţa din punct de vedere peisagistic şi geologic a Munţilor Măcin: „Pricopanul e unul din munţii cei mai sălbatici şi mai vrednici de văzut din toată România. (…) E unic în felul lui între toţi munţii ţării: o avalanşă de uriaşe blocuri granitice căzute din cer şi îngrămădite unele peste altele. Pentru că – de fapt – Pricopanul (…) este rădăcina unui munte care trăia, întreg, cu sute de milioane de ani în urmă.” (sursa)

Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece ne poartă paşii printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aprox. 255 mil. ani. Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria P.N. Măcin, caracterizată prin formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar spre Brăila și Galaţi (în zilele senine).

Pietrele lui Teo, monoliți granitici de pe Culmea Pricopanului - Dragoș Asaftei, Zbor peste Muntii Romaniei

Sfinxul Dobrogean de pe Culmea Pricopanului - Dragoș Asaftei, Zbor peste Muntii Romaniei

Custură granitică, sub Vf. Vraju, pe Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Fiind un masiv aproape complet despădurit, se poate observa relieful dezvoltat pe granite, într-un gol alpin asemănător crestelor înalte ale Carpaților. Poteca pe Culmea Pricopanului parcurge pajişti de stepă cu stânci rotunjite ca nişte “foi de ceapă”, de forme bizare. 

Custură granitică din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Această creastă cu vegetație pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile precum țestoasa dobrogeană, guşterul, dar și pentru mamifere mici (dihorul pătat, dihorul de stepă, jderul de piatră etc). Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a păsărilor răpitoare în timpul migrației de primăvară sau toamnă. (sursa)

Țestoasa Dobrogeană - Alex Popa - Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures

Gușterul Dobrogean - Alex Popa - Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures

Incursiune de iarnă pe Culmea Pricopanului 

Traseu: Măcin (troița DN22D) - Monoliții de granit (Pietrele lui Teo) - Vf. Suluku Mare (370 m) - Vf. Suluku Mic (316 m) - Vf. Piatra Râioasă (346 m) - băncuțe Sfinxul Dobrogean - Vf. Vraju (335 m) - Munții Cheii (Vf. Caramalău și Cheia) - Fântâna de Leac - Mănăstirea Izvorul Tămăduirii - Măcin (DN 22D) 

Marcaje: Bandă Albastră (Culmea Pricopanului) + Cruce Albastră (Munții Cheii)

Durata: 5 - 6  h, aprox 15 km, destul de solicitant, cu aprox. 600 m diferențe de nivel.

Pornim din localitatea Măcin și urmăm un drum de exploatare, apoi facem dreapta pe sub culmea Pricopanului, pe Valea Şerparu, printr-un desiș.

Drumul spre Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vedere spre Vf. Suluku Mare (370 m), cel mai înalt din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vf. Șerparu, urcare spre Pietrele lui Teo, Culmea Pricopanului  - Andrei Raftopol

Valea Șerparu, vedere de sub Suluku Mare - Andrei Raftopol

La scurt timp găsim indicatorul spre Pietrele lui Teo, un grup de monoliți de granit cu forme bizare, situați pe o „terasă” la dreapta, abatere scurtă de la traseu.

Pietrele lui Teo, monoliți granitici sub Culmea Pricopanului - Catalin Covrig

Monoliți granitici sub Culmea Pricopanului - Catalin Covrig

De-aici poteca urcă mai susținut spre culme, printr-o pădure de frasin, apoi ieșim la o cruce albă.

Abruptul Suluku Mare, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Traseul urcă la Vf. Suluku Mare (370 m), apoi străbate vârfurile și șeile dintre ele, într-un periplu acompaniat de vânt, pricipalul artizan al acestor munți. 

Suluku Mare, vedere din creasta principală Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Turnurile Sulukului Mic, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Piatra Râioasă văzută de pe Suluku Mic, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Spre Vf. Piatra Râioasă, stânga, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Suluku Mare și vf. Alpiniștilor, de pe Vf. Piatra Râioasă, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Formațiuni granitice pe vf. Piatra Râioasă, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Suluku Mare, de pe vf. Piatra Râioasă, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Formaţiuni granitice pe Piatra Râioasă, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vraju și Cheia, văzute de pe Piatra Râioasă, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vraju, Caramalău și Munții Cheii, următoarele de parcurs pe Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Mai departe traseul trece în stânga pe lângă Sfinxul Dobrogean, o stâncă modelată de măiestria vântului, vânt care pe culme suflă adesea cu peste 50 km / h.

Dincolo de Piatra Râioasă, marcajul BA cotește la stânga - Andrei Raftopol

Loc de popas, aproape de Sfinxul Bănățean, în Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Sfinxul Dobrogean stă mândru și impunător și privește peste întreaga regiune a Dobrogei, ca un bătrân înțelept. 

Sfinxul Dobrogean, de veche sub Culmea Pricopanului - Lucian Bolca

De la sfinx continuăm spre Munții Cheii, pe lângă Vf. Vraju și Vf. Caramalău, unde întâlnim varianta Cruce Albastră dinspre Valea Jijilei (peste Vf. Cheia), 

Vraju, Caramalău și Munții Cheii, parte din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Spre vf. Vraju, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Granit pe Vf. Vraju, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Piatra Râioasă și Suluku Mare, văzute de sub Vf. Vraju, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Piatra Râioasă și Suluku Mare, cele mai înalte din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Sectorul nordic din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Zoom sectorul nordic din Culmea Pricopanului, cu orașul Măcin in fundal - Andrei Raftopol

Vf. Caramalău, cu formațiuni granitice, cel mai dificil din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vf. Caramalău, Cheia în spate, parte din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Caramalău, vedere spre vf. Mănăstirii (Fântâna de Leac), Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Turnurile Caramalău, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vârfurile gemene Cheia, Munții Cheii, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Caramalău, vedere spre vf. Cheița și Cheia (Munții Cheii), culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Creasta pricipală, de pe Caramalău, spre Cheița, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vf. gemene ale Cheii, văzute de pe Caramalău, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Următorul pisc este Vf. Cheița (249 m), cu vederi frumoase spre vârfurile Cheia și sectorul final din Culmea Pricopanului.

Vraju, Caramalău, dinspre Cheița, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Turn granitic sub Cheița, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Turnurile Cheiței din Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Din anumite unghiuri, Turnurile Cheiței se aseamănă cu celebrele stânci crenelate ale Gutâiului.

De pe Cheița, mai aruncăm o privire spre Vraju și Caramalău, apoi continuăm spre vârfurile gemene Cheia.

Vraju, Caramalău, dinspre Cheița, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Gerul iernii pe Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

"Făgărașul dobrogean", văzut de pe Cheița, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

"Făgărașul dobrogean", văzut de pe Cheia, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vf. Cheița, văzut de pe Cheia, culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Vârfurile Vițelaru, Ținta, Orliga, capătul nord-vestic al Culmii Pricopanului - Andrei Raftopol

În zona vârfurilor Cheia, putem repera "Apostolii" Măcinului, monoliți sculptați de vânt ce aduc aminte de Rezervația Cei Doisprăzece Apostoli, Călimani.

"Apostolii" de pe Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

Formațiuni granitice pe Vf. Cheia, Culmea Pricopanului - Andrei Raftopol

După acest parcurs pe creasta muchii crenelate și formațiuni granitice megalitice spectaculoase din Culmea Pricopanului, de la vârful Cheia, revenim spre Caramalău, apoi coborâm, pe lângă Vf. Mănăstirii, până la locul numit Fântâna de Leac. 

Apus pe Culmea Pricopanului, vedere de pe Vf. Cheia - Andrei Raftopol

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor pe Culmea Pricopan și Munții Măcinului în detaliu, cu harta de drumeție MN24 - Harta de drumeție a Munţilor Măcinului

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Andrei Raftopol, Iulian Radu, Cătălin Covrig & more

P.S. Bucură-te de farmecul Muntților Măcin în orice anotimp!

Bujori în munții Măcinului - Iulian Radu

Culmea Pricopanului - Alexandra Pușcașu - Blogul de călătorii

Sfinxul Dobrogean - Lucian Bolca