Cover Stana Lespezi, Muntii Fagaras - Daniel Morar

15 Oct 2020

Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Autor: Morar Daniel

Distribuie pe:

Tridentul Negoiu, Lespezi, Călțun reprezintă cea mai mare concentrare de vârfuri de peste 2500 m din Carpații românești.

Munții Făgărașului – regele incontestabil al Carpaților românești

Munții Făgărașului reprezintă cea mai lungă creastă alpină din tot lanțul carpatic și a doua cea mai înaltă după Tatra din Carpații Vestici. Dintre cele 13 (sau după alții 14 vârfuri de 2500 sau peste 2500) mai mult de jumătate, adică 8 sunt în Munții Făgărașului. Dintre acestea opt, trei se găsesc grupate în jumătatea vestică a crestei: ”tridentul” Negoiu - Lespezi - Cornul Călțunului. Cele trei vârfuri pot fi atinse într-o singură tură dacă e bine chibzuită.

Pe o lungime a crestei mai mică de 1,5 km se înșiră cele trei vârfuri, de peste 2500 m: Negoiu - 2535 m (al doilea din România), Lespezi - 2517 (al cincilea din România) și Cornul Călțunului (2510 m). Altitudinea precisă a ultimelor două vârfuri amintite, așa cum se poate constata chiar pe ele, este încă disputată.

Vârfurile Negoiu, Lespezi și Cornul Călțunului văzute de la Vidraru.

Partea alpină a traseului nostru văzută de la Barajul Vidraru.

Strunga Dracului - fioroasă și imprevizibilă

Tot în acel sector se află alte minunății ale crestei făgărășene, strungile. Probabil că dintre aceste strungi cea mai cunoscută și îndrăgită de turiști este Strunga Dracului. Așa cum îi spune și numele este o strungă a dracului de fioroasă și imprevizibilă. Datorită căderilor de pietre din anul 2011, care au dus la smulgerea unor porțiuni din lanțurile de asigurare, a fost închisă de salvamontiști în 2012. A existat o intenție a salvamontiștilor de a o redeschide în anul 2016 la cererea turiștilor. În urma unui studiu geotehnic din 2017 și a concluziilor acestuia, s-a decis închiderea definitivă a traseului prin Strunga Dracului din anul 2018.

Strunga Dracului închisă definitiv din anul 2018.

Strunga Dracului a fost închisă inițial în anul 2012, reevaluată în 2017 și închisă definitiv din 2018

Strunga Dracului este un horn cu o lungime aproximativă de 180 m și o înclinație de 70-80 de grade, care face legătura între Lacul Călțun și Vârful Negoiu. Făcea parte, până la închidere, din traseul principal de creastă, marcat cu Bandă Roșie. După închiderea sa, accesul spre vârful Negoiu se face prin mai blânda Strunga Doamnei. Această variantă este puțin mai lungă pentru că ocolește Vârful Dintre Strungi (Dracului) pe un picior sudic al acestuia.

În numeroase locuri lanțurile au fost smulse prin căderea unor lespezi.

Piscul Negru - Lespezi - Cornul Călțunului - aprox. 3 h

Cel mai scurt traseu marcat pe care poți ajunge pe vârful Lespezi este Punct Roșu. Acesta pleacă de la pensiunea Piscul Negru (1200 m alt) de pe Transfăgărășanul sudic.

Pensiunea Piscul Negru, punctul de pornire pe traseu.

Distanța până pe vârf este de aprox. 5 km și peste 1300 m diferență de nivel.

Deci, atenție, este nevoie de o condiție fizică medie spre bună, pentru a te putea întoarce la timp și în siguranță!

Ieșirea din etajul molidului spre rariștea de la Stâna Lespezi.

De lângă stână se poate vedea punctul somital al destinației, Vârful Lespezi.

Marcajul urcă pe versantul drept (vestic) al văii Capra, la început prin pădure de fag, iar apoi de conifere. După aprox. 30-45 min, timp în care am parcurs deja 1,5 km și am urcat cca. 350 m altit., ajungem la stâna Lespezi.

Stâna Lespezi dimineața la ora la care oile sunt la pășunat.

Atenție la câini! De obicei câinii de stână nu sunt foarte agresivi, încearca să își facă datoria demn, dar se poate ajunge la cazuri de mușcături. Cei de la Stâna Lespezi latră mult dar cu vorbă bună se liniștesc și devin chiar prietenoși.

De la stână se iese treptat din pădure și se urcă constant și pieptiș pe Piciorul Lespezi mai bine de 950 de m. Vârful este mereu vizibil în față, spre NV. Vei avea senzația unui miraj, pentru că pare foarte aproape, dar se fac încă aprox. 2,5 h. Timpul este relativ, depinde de condiția fizică a fiecăruia.

Urcușul e mereu susținut, fără locuri de respiro.

După ce se ajunge pe muchia Piciorului Lespezi se poate vedea spre est muchia Arpașu Mic - Buda - Mușeteica - Piscul Negru

Afine numai bune pentru aport de minerale și vitamine pierdute prin efort.

Merișoare, încă necoapte bine spre final de vară dar bune, amărui-acrișoare, numite popular ”insulina verde”

Unul dintre puținele locuri bune pentru popas este acest afloriment de șisturi, înconjurat de afinișuri și bun loc de belvedere a împrejurimilor

O capră neagră ”zboara” pe sub stânci alergând în salturi mare spre Valea Lespezi.

O capră neagră ”zboară” pe sub stânci alergând în salturi mari spre Valea Lespezi.

De la acest loc de popas până pe vârf sunt de urcat aprox. 1 h. Avem în față, ușor spre dreapta, cele două vârfuri spre care ne îndreptăm: Lespezi și Cornul Călțunului, iar spre stânga, porțiunea de creastă dintre vârfurile Paltinul și Lăițel.

Tot spre dreapta, jos vedem Valea Călțunului, cea pe care urcă de la pensiunea Piscul Negru poteca Triunghi Albastru.

Un fel de ”ac al Cleopatrei” dar minuscul pe care se află aplicat marcajul punct roșu. În fundal Vf. Lespezi.

Atenție încă o dată! La cca jumătate de oră înainte Vf.l Lespezi, ajungem la o zonă stâncoasă, unde avem tendința de a o parcurge tot pe muchie. Traseul marcat și recomandat coboară puțin spre dreapta, pe fața estică.

E bine de știut pentru că acea porțiune stâncoasă se termină spre amonte printr-o săritoare de peste 10 m dificil de abordat.

Porțiunea accidentată a traseului care se ocolește prin dreapta pe sub creastă.

La finalul zone stâncoase vedem unde am fi ajuns dacă nu am fi urmat marcajul. O săritoare de peste zece metrii care ne-ar fi pus probleme la revenirea pe marcaj.

Săritoarea de aprox. 10 m de la finalul porțiunii stâncoase

Din acest punct până pe Vârful Lespezi mai avem doar o jumătate de oră de urcuș susținut, dar ne bucurăm de perspectivele asupra împrejurimilor.

Putem observa Lacul Vidraru (spre sud), spre E, vârfuri din creasta principala (de ex. Vânătarea lui Buteanu), iar spre stânga, celălalt picior sudic al Vârfului Lespezi, pe care vom merge la întoarcere.

Spre stânga putem vedea creasta stâncoasă dintre Vârful Lespezi și Șeuța Lespezi, cea pe care ne vom întoarce.

Cel de al doilea picior sudic al Vârfului Lespezi coboară spre Șeuța Lespezi. Are și el o porțiune stâncoasă dificilă.

Și în sfârșit vârful mult dorit. Steaua verde cu patru colțuri pe care o știm din sutele de fotografii văzute.

Vârful Lespezi cu bine-cunoscuta stea-roza vânturilor

Acolo jos, din păcate în ceață, ar trebui să vedem Lacul Călțun. Mai jos cu vreo 380 m.

Acolo jos ar trebui să se vadă Lacul Călțun. Nu și când e ceață!

De pe vârful Lespezi, cu noroc, poți avea o perspectivă unică spre nord. Jos, la baza peretelui abrupt, în căușul glaciar suspendat, se află lacul Călțun cu refugiul omonim. Spre V se pot vedea Vf. Cornul Călțunului iar puțin mai departe Vf. Negoiu.

Dacă ceața nu-ți oferă acest privilegiu, va trebui să te mulțumești cu faptul că ai ajuns pe unul dintre cele mai frumoase vârfuri de peste 2500 m din Carpați.

Abia reușim să zărim spre vest Vârful Cornul Călțunului situat la doar 150 metri.

Spre vest, pierdut în ceață se vede Vârful Cornul Călțunului

Găsim o cutiuță geocaching și ne scriem și noi numele în carnețel. Îl punem apoi la locul lui, pentru alți găsitori.

Dacă ești atent la detalii poți găsi și cutiuțe geocaching.

Locul de unde am plecat în tură: Pensiunea Piscul Negru.

Spre sud, jos se poate vedea punctul de pornire al traseului, pensiunea Piscul Negru

Undeva acolo este și Lacul Vidraru.

Puțin mai la dreapta și mai departe Lacul Vidraru

Pe ceață porțiunea de creastă dintre Vârful Lespezi și Cornul Călțunului poate pune probleme. Deși scurtă, această porțiune are la mijloc o inflexiune adâncă, un fel de ”spintecătura” care te poate trimite spre uriașul perete nordic de sub Vf. Lespezi.

Traseul corect nu urmează linia crestei cum ai avea tendința să crezi ci coboară puțin spre S. Există câteva momâi care îți arată drumul corect și sigur.

Creasta dintre Vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului

În căutarea traseului sigur dintre vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului poți ajunge la astfel de porțiuni delicate.

Din spintecătură începe un urcuș abrupt, puțin expus, chiar pe muchia crestei.

Urcușul dinspre spintecătură spre Vârful Cornul Călțunului poate fi delicată dacă nu urmezi momâile

Vârful sau... vârfurile?! Ai zice ca sunt două la trei metri distanță cu altitudini diferite. Aceiași dilemă ca și pe Vf. Lespezi.

Un vârf dilematic

Spre est Vârful Lespezi își arată creștetul pentru câteva secunde.

Vârful Lespezi văzut prin ceață de pe Cornul Călțunului.

Spre vest vedem puțin din Vârful dintre Strungi sau Vârful Dracului

Spre vest se văd: Vârful dintre Strungi și poteca cu marcaj bandă roșie și bandă galbenă care îl ocolește dinspre Strunga Doamnei spre Vârful Negoiu

Vârful Cornul Călțunului - Vârful Lespezi - Șeuța Lespezi - Stâna Lespezi - Piscul Negru - aprox 3 h

Are ca porțiune mai delicată sectorul stâncos de sub Vârful Lespezi. Marcajul punct roșu urmează muchia accidentată a crestei. Există însă posibilitatea de a urma baza peretelui stâncos al crestei până la joncțiunea cu marcajul Bandă Albastră care coboară din Strunga Doamnei spre Șeuța Lespezi.

Ne întoarcem la marcajul punct roșu care coboară dinspre Vârful Lespezi spre Șeuța Lespezi și începem coborârea.

Coborârea de pe Vârful Lespezi spre sectorul stâncos dinspre Șeuța Lespezi

Toată această creastă este accidentată dar nu pune probleme tehnice.

Porțiunea de creastă accidentată care coboară spre Șeuța Lespezi

De sus din creastă vedem spre stânga Valea Lespezi, Stâna Lespezi pe unde am urcat și jos de tot pensiunea Piscul Negru.

Din această creastă se pot vedea spre stânga Stâna Lespzei și pensiunea Piscul Negru

Spre dreapta hornuri abrupte se lasă până spre talvegul Căldării Berbecilor.

Spre dreapta crestei abruptul coboară spre Căldarea Berbecilor.

În dreapta pârâul din Căldarea Berbecilor coboară spre confluența cu Izvorul Negoiului.

Căldarea Berbecilor

Încet ne apropiem de Șeuța Lespezi.

Spre Șeuța Lespezi

În urmă spre dreapta vedem sub ceață Strunga Doamnei.

În spate se poate vedea sub cețuri Ștrunga Doamnei dintre Vârful Cornul Călțunului și Vârful dintre Strungi

Cei care doresc pot continua din Șeuța Lespezi prin Căldarea Berbecilor, spre marcajul de creastă care vine de la Lacul Călțun prin Strunga Doamnei și ajunge pe Vf. Negoiu. De acolo ar exista apoi opțiunea de coborâre înapoi la Lacul Călțun și apoi pe Triunghi Albastru să se închidă circuitul la pensiunea Piscul Negru.

Trebuie ținut cont de oboseala adăugată și durata traseului de probabil încă 4-5 h. Pe timp de ceață uneori motivația lipsește și te face să abandonezi ideea.

În continuare traseul PR urmează o căldare glaciară, a cărei vale confluează cu Pârâul Lespezi. Închidem circuitul la Stâna Lespezi, apoi în 25 min ajungem înapoi la Piscul Negru.

Începem coborârea din Șeuța Lespezi spre Valea și Stâna Lespezi pe o căldare secundară a acesteia.

Coborând din Șeuța Lespezi într-o căldare secundară a Văii Lespezi

Fundul căldării este tapetat cu bolovani rămași aici ca merenă de fund a vechiului ghețar care a modelat relieful.

Podeaua căldării este tapetată cu lespezi rămase aici ca morene de fund al vechiului ghețar pleistocen

În față avem panorama Piscului Negru și a vârfurilor învecinate.

În față este acum culmea Vârfului Piscul Negru

După ce depășim pragul căldării ajungem pe o vale foarte pitorească cu o succesiune de cascade.

Sub căldarea prin care se coboară există un șir pitoresc de cascade

Privind în spate avem o priveliște de ansamblu a văii și căldării prin care am coborât din Șeuța Lespezi.

Privind în urmă aveți o imagine de ansamblu a căldării prin s-a făcut coborârea

De data asta oile sunt la stână întoarse de pe pajiști.

La Stâna Lespezi oile s-au întors de la pășune

S-au lăsat mituiți cu un sandwich.

Câinii gălăgioși dar prietenoși o să vă ia în primire

Lăsăm stâna în urmă și întrăm în pădure.

Stâna rămâne în urmă și începe coborârea prin pădurea de molid

De aici în 25 de minute vom fi jos în parcare.

Încă 25 de minute până la pensiunea Piscul Negru

Printre crengile copacilor zărim Cabana Salvamont Cota 2000 de pe Transfăgărășan.

Printre crengile copacilor se poate vedea Cabana Salvamont Cota 2000 de pe Transfăgărășan

Și în final parcarea de la pensiunea Piscul Negru.

Parcarea în care ajunge poteca

Dacă vă întrebați ce bunătăți se pot gusta toamna pe acest traseu, răspunsul este unul delicios: afine deja bine coapte și merișoare încă nu prea bine coapte dar gustoase.

Dacă ești norocos poți întâlni și câte o capră neagră. Noi am întâlnit pe fața dinspre valea Lespezi a Piciorului Lespezi.

Obs: Pentru acest traseu este bine să aveți în rucsac pe lângă un polar și o geacă de vânt (sus adesea bate tare vântul) și o pelerină de ploaie. Urmăriți prognoza meteo înainte să urcați. Nu uitați de apă! Cel puțin 2 l pentru că nu există sursă de apă pe traseu.

Și multe flori. Clopoței de munte, omag, firuță și multe altele pe care nu le cunoaștem după nume.