Iarna pe Vârful Păpușa prin Valea Rea

De ce să urcăm pe Vf. Păpușa prin Valea Rea:

• Pentru a ajunge în creasta Munților Retezat pe o vale mai puțin frecventată iarna de turiști;
• Pentru a avea cea mai spectaculoasă priveliște asupra Colților Pelegii;
• Pentru a avea cele mai spectaculoase perspective asupra Retezatului estic de pe cel mai înalt vârf cu numele Păpușa din Carpați;
• Pentru a vedea de aproape cea mai înaltă dintre culmile nordice ale Munților Retezat, Culmea Văii Rele.

Buna Valea Rea.

Colții Pelegii văzuți din Valea Rea.

Culmea Valea Rea.

Retezatul de nord-est.

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Planificarea turei

Câteva sfaturi înainte de tură:

• Verifică prognoza meteo, făcând comparație între diversele aplicații meteo;
• Află informații despre starea zăpezii și a traseului. Se poate face asta apelând Salvamont, întrebând pe grupurile de drumeție pe munte sau la cabanele din zonă. Cât de mare este zăpada, care este consistența ei, dacă a nins în ultimul timp, dacă există urme pe traseu; trebuie să afli dacă traseul are porțiuni foarte abrupte unde sunt necesari colțarii și pioletul pentru e evita alunecarea; trebuie să știi dacă traseul traversează zone expuse avalanșelor.

Citește și Planificarea unei ture de iarnă pe munte

Urcarea în Șaua Pelegii are un plan puternic înclinat.

La urcarea în Șaua Pelegii sunt recomandați colțarii.

Citește și Drumeții de iarnă fără pericol de avalanșă

• În funcție de ceea ce afli la punctul anterior stabilește echipamentul necesar. Dacă nu există urme făcute deja, iar zăpada este mare și afânată, sau înmuiată de căldură, sunt necesare rachetele de zăpadă; dacă zăpada este mică și compactată, sau există urme care au tasat deja zăpada, se poate renunța la rachete; pentru pante accentuate, care te expun alunecării, sunt necesari colțarii, pioletul și casca.

Pioletul este necesar pe versanții puternic înclinați.

Citește și Recomandări generale drumeții de iarnă pe trasee turistice

• Află care este timpul necesar parcurgerii traseului. Se poate afla acest lucru de pe aplicația Munții Noștri, unde găsești descrierea și caseta tehnică a traseelor. Trebuie știut că în condiții de iarnă, în funcție de dificultatea zăpezii, timpul necesar parcurgerii traseului va fi mai lung;

Echipamentul și condiția fizică sunt importante.

• Autoevaluează-ți condiția fizică și experiența, astfel încât acestea să fie în concordanță cu exigențele parcurgerii traseului ales. Nu alege trasee cu lungimi mari și diferențe mari de altitudine dacă nu ai mai făcut recent astfel de trasee, întrucât există pericolul epuizării.
• Nu te lăsa influențat de condițiile vremii de la baza muntelui. De exemplu în anumite zile din martie, la 800 sau 1100 m, altitudine de la care pornesc cele mai numeroase trasee turistice, poți avea senzația de cald, dar la peste 2000 m, chiar și o ușoară briză poate să-ți înghețe mâinile; Gândește-te că trebuie să îți montezi colțarii cu mâinile astfel înghețate!

Uneori vremea este total diferită sus față de baza munților.

Caseta tehnică: dificultate: mediu-greu (iarna); marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Triunghi Galben, Bandă Roșie; distanța: 10,2 km; diferența pozitivă de altitudine: 1495 m; timp: 5:30-6:30 ore în funcție de starea zăpezii; 

Marcajul de pe Valea Rea: Triunghi Galben

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – Intersecție Triunghi Galben

Traseul pornește din parcarea de la Poiana Cârnic, situată la altitudinea de cca 1040 m. Urmăm marcajul Bandă Albastră de pe pietrosul drum forestier care merge spre Cabana Pietrele. După cca 3,3 km ajungem la bifurcația cu marcajul Triunghi Albastru, cel care duce spre Cabana Gențiana, loc cunoscut neoficial sub denumirea de „curba soacrei”.

Panoul de la Poiana Cârnic, poarta din nordul Retezatului.

Indicatorul turistic de la Curba soacrei.

Traversăm spre stânga puntea peste repezișurile și bulboanele cristaline ale pârâului Stânișoara iar după cca 200 m intersectăm marcajul Triunghi Roșu (Cabana Pietrele - Lacul Galeş - Vârful Mare). După cca 25 de minute ajungem la Cascada Maria Magdalena, aflată la 4 km de la Poiana Cârnic (1,2 km de Cabana Gențiana). Continuăm pe potecă și după cca 300 m ajungem la intersecția cu poteca marcată cu Triunghi Galben. Aici întâlnim un indicator turistic care ne arată direcția și timpul necesare pentru a ajunge în Șaua Pelegii (2½-3 ore).

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Puntea peste Valea Stânișoarei.

Cascada Maria Magdalena de pe Valea Pietrele.

Intersecția Triunghi Albastru-Triunghi Galben

Intersecție Triunghi Galben - Căldarea Valea Rea

Intrăm spre stânga pe noul marcaj și după un minut traversăm puntea peste pârâul Pietrele, admirând frumoasele-i repezișuri. După cca 300 m, timp în care facem un ocol printr-un sector cu căzături de pădure, începem un urcuș abrupt (90 m înălțime) peste Culmea Pietrele, care ne testează rezistența la efort. La capătul acestui urcuș ajungem la un indicator turistic amplasat la bifurcația cu poteca marcată cu Cruce Roșie (Cabana Genţiana - Valea Rea).

Puntea peste Valea Pietrele.

Intersecția cu Cruce Roșie spre Cabana Gențiana.

De acum putem respira ușurați o perioadă întrucât poteca merge pe curbă de nivel sau în urcuș moderat până aproape de limita pădurii. La aproximativ 5,6 km din traseul nostru, la altitudinea de 1680, traversăm o poiană cu superbe perspective asupra Culmii Pietrele. Urmează o scurtă traversare spre stânga (est) până când poteca ajunge aproape de firul Văii Rele. Poteca însoțește firul apei până la ieșirea în etajul subalpin (cu jneapăn). Pe măsură ce ne apropiem de zona alpină încep să ni se dezvăluie în jur Culmea Văii Rele, Culmea Pietrele, Vârful Peleaga, Colții Pelegii și, ținta noastră, Vârful Păpușa. Depășim în urcare pragul glaciar superior, situat între 2000-2100 m, și ne bucurăm de măreția peisajului din jurul nostru.

Continuăm spre Căldarea Valea Rea.

Poiană cu vedere spre Vf. Pietrele.

Vf. Pietrele.

Ieșirea în golul alpin din Valea Pietrele.

Urcușul este încă moderat.

Culmea Pietrele, pe dreapta în sensul urcării.

Culmea Valea Rea, pe stânga în sensul urcării.

Pragul glaciar superior și Colții Pelegii.

Spre Căldarea Valea Rea cu Culmea Pietrele în fundal.

În circul Valea Rea, sub Colții Pelegii.

La baza urcării în Șaua Pelegii, cu Vf. Păpușa în fundal.

Căldarea Valea Rea – Saua Pelegii

Încercăm să găsim linia de urmat cea mai puțin riscantă pentru a urca în Șaua Pelegii. În general o astfel de „trasă” trebuie să evite concavitățile versantului și să urmeze pe cât posibil „crestuțele” sau zonele în care versantul este întrerupt de mici stâncării. Acestea, desigur, nu trebuie să ne expună căderii. Acesta este al doilea pas al traseului, care ne pune la încercare, de data aceasta nu doar fizicul ci și psihicul, întrucât există pericolul alunecării pe panta accentuată (o înclinare de 38°). Diferența de nivel de la podeaua căldării glaciare până în Șaua Pelegii (2285 m) este de cca 100 m. Până în Șaua Pelegii am parcurs deja 9,4 km din traseul nostru și am urcat 1272 m.

Valea Rea văzută de la urcarea în Șaua Pelegii.

Urcușul are o porțiune cu înclinare de peste 35 de grade.

Urcarea în Șaua Pelegii văzută din zona Colților Pelegii.

Detaliu al fotografiei anterioare.

Vf. Valea Rea văzut din Șaua Pelegii.

Ieșirea în Șaua Pelegii.

Din Șaua Pelegii spre Vf. Păpușa.

Saua Pelegii – Vf. Păpușa

Urmează cel de al treilea pas al traseului care ne pune rezistența fizică la încercare. Urcarea de cca 223 m până pe Vf. Păpușa, aflat la cca 800 m distanță. Bucuria de a ajunge pe cel de al doilea vârf al Retezatului și al șaptelea din România, cu toate frumusețile pe care le putem descoperi de pe el, ne motivează să perseverăm. Există în general aceleași perspective ca și de pe Vf. Peleaga, doar că în loc să fie vederi spre complexul glaciar Bucura și vârfurile din jurul său (Bucura, Judele) există o superbă priveliște a complexului glaciar Râul Bărbat și Stâna de Râu.

Vf. Peleaga și Șaua Pelegii.

Iarnă și vară în Șaua Pelegii.

Citește și Drumeții de martie – la munte printre zăpezi și flori

Culmea Valea Rea și Culmea Galeșu.

Spre Culmea Piule și Culmea Oslea.

Vf. Valea Rea și Depresiunea Hațegului.

Vedere spre Vf. Retezat.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Urcarea finală pe Vf. Păpușa.

Vf. Păpușa.

De pe Vf. Păpușa spre Vf. Mare.

Complexul glaciar Râu Bărbat.

Stâna de Râu.

Culmea Ciomfu-Gruniu-Văcarea.

Spre Munții Parâng și Vf. Straja.

Citește și Munții Parâng - o iarnă atipică pentru zona alpină

Spre Munții: Șureanu, Cindrel și Lotrului.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Citește și Drumeție de iarnă pe plaiurile Cindrelului vestic

Valea Pelegii.

Vârful Păpușa sau… vârfurile păpușa

Păpușa este un oronim (nume de munte) frecvent întâlnit în Carpați. Există numeroase vârfuri montane care poartă această denumire. Există cinci astfel de exemple mai cunoscute din Munții Retezat, Munții Parâng și Munții Iezer-Păpușa. Cel mai înalt dintre acestea este Vârful Păpușa din Munții Retezat.

Vârful dublu Păpușa

Vârful Păpușa este întâlnit în diverse surse cu diverse altitudini, însă cel mai frecvent este creditat cu altitudinea de 2508 m, cu un metru mai puțin decât vecina Peleaga. Celelalte vârfuri păpușa sunt:

• în Retezat: Vârful Păpușa – 2508 m, Vârful Păpușa Mică – 2376 m, Vârful Păpușa Custurii – 2209 m;
• în Parâng: Vârful Păpușa – 2136 m;
• În Munții Iezer – Păpușa: Vârful Păpușa – 2391 m.

Vf. Păpușa cu cele două proeminențe, văzut din zona Colților Pelegii.

Vf. Păpușa, principal, nordic.

Vf. Păpușa, secundar, sudic.

Muchia Valea Rea

Muchia Valea Rea este cea mai înaltă dintre muchiile și culmile nordice ale Retezatului. Ea atinge 2311 m în Vf. Valea Rea. Toate celelalte culmi au altitudini sub 2300 m. Ea este flancată de Valea Rea la Vest și de Valea Galeșul la est. Toate văile glaciare nordice principale au poteci turistice marcate: Valea Ștevia-Bandă Roșie, Valea Stânișoarei-Triunghi Albastru, Valea Pietrele-Bandă Albastră, Valea Rea-Triunghi Galben, Valea Galeșul-Triunghi Roșu. În schimb dintre culmile și muchiile nordice, Lolaia, Stânișoara, Pietrele, Muchia Valea Rea și Galeșul, doar prima (Lolaia) are un marcaj turistic, Bandă Galbenă.

Muchia Valea Rea.

Valea Rea

Există numeroase văi în Carpații românești care au primit atributul de „rea”. Probabil că cea mai cunoscută este Valea Rea din Munții Făgărașului, urmată de cea din Retezat. „Văi rele” mai sunt în: Munții Baiului, în muntele Bucșoiu din Bucegi, în Munții Rodnei, în Apuseni (Cârligate) și, probabil, și în alte locuri.

Valea Rea din Munții Făgărașului.

Valea Rea din Retezat, cu tăurile sale.

Valea Rea din Retezat este una dintre văile glaciare ale complexului glaciar Pietrele, alături de Valea Stânișoarei și Valea Pietrele, situate spre vest și Valea Galeșului situată spre est. Pârâul Valea Rea își are obârșia în circul Valea Rea și este afluent al râului Lolaia, cu confluența în aval de Curba soacrei. În circul Valea Rea se găsesc șase „perle” albastre numite Tăurile din Valea Rea.

Tăurile din Valea Rea

Cel mai mare dintre acestea este Tăul Mare din Valea Rea, situat la altitudinea de 2190 m, cu o suprafață de 0,8 ha și cca 4 m adâncime.

Tăul Mare din Valea Rea și abruptul nordic al Vârfului Păpușa.

Pentru pasionații geomorfologiei glaciare menționăm că în circul Văii Rele mai pot fi admirate:

• O șa de transfluență glaciară (locul unde masa de gheață dintr-un circ glaciar se revărsa spre un altul vecin), Șaua Zănoagele Galeșului;
• Ghețarul de pietre Peleaga-Colții Pelegii, identificabil vizual doar vara după microformele periglaciare specifice de la suprafața masei de pietre. Aceste forme sunt reprezentate de valurile de pietre cu sens longitudinal sau transversal, generate de curgerea extensivă și de cea compresivă, asemenea unei ciocolate topite care curge.

Șaua de transfluență a Culmii Valea Rea.

Valea Rea, iarna.

Valea Rea, vara.

Vf. Păpușa văzut din circul Valea Rea.

Vf. Păpușa văzut din circul Valea Rea.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de iarnă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Vf. Păpușa, un vârf care merită urcat.